miercuri, 25 aprilie 2018



           Minciuna şi înşelătoria

Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi.” (2tim. 3:13).

În lumea rea de azi minciuna şi înşelătoria reprezintă, pentru mulţi, obişnuinţa fiecărei zile. Unii mint cu toţi atomii fiinţei. Cea mai josnică manifestare a minciunii este îmbrăcarea ei în hainele adevărului. Suntem uimiţi de această molimă, deşi Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează că, minciuna şi înşelătoria sunt caracteristici ale zilelor din urmă.
La timpul nostru, minciuna prin care oamenii sunt înşelaţi şi amăgiţi s-a strecurat în toate domeniile vieţii. Politicienii mint în majoritatea acţiunilor lor. Conducătorii de instituţii mint la aproape orice interviuri. Comercianţii îşi mint consumatorii. Bancherii îşi înşală clienţii prin manevre obscure etc.
Minciuna şi înşelătoria sunt la ordinea zilei, de aceea societăţile sunt conduse de oameni corupţi.
Unii mint atât de „frumos”încât, după mai multe minciuni se cred pe ei înşişi. Când sunt prinşi că mint, cu neruşinare şi fără nici o remuşcare, aduc argumente care să justifice fapta, spunând o altă minciună.
Ne doare faptul că şi în domeniul religios se minte şi se înşeală.
Preoţii fac orice servicii pentru bani, enoriaşii diferitelor confesiuni, cei mai înstăriţi, îşi cumpără pe bani locuri în consiliile de conducere ale Bisericilor.
Atât preoţii cât şi păstorii predau enoriaşilor diferite învăţături false care duc în eroare mase întregi de oameni. Învăţături ca: nemurirea sufletului, trintatea, iadul etc, nu au bază în Sfintele Scripturi.
Privind la tot ce se petrece în jurul nostru, noi trebuie să fim vigilenţi, să îmbrăcăm toată armătura lui Dumnezeu ca să putem stinge săgeţile arzătoare ale celui rău.

Să ne rugăm aşa ca David: „Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic.” (Ps. 51:10).
Ca oameni imperfecţi avem tendinţa de a face rău, dar în timp ce ne reţinem a face rău, trebuie să ne „obligăm” să facem binele. În astfel de situaţii dovedim stăpânire de sine. Noi păcătuim atunci când nu ne ridicăm la înălţimea normelor de dreptate ale lui Dumnezeu. Din cauza imperfecţiunii noastre, în multe cazuri gândim greşit, vorbim greşit şi înfăptuim lucruri greşite.
Fie că suntem conştienţi că am păcătuit într-o zi s-au nu, noi trebie să-l rugăm pe Dumnezeu în ficare zi să ne ierte. David se ruga: „Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă? Iartă-mi greşelile pe care nu le cunosc.”(Ps.19:12)
În rugăciuni trebuie să facem mărturisiri pline de sinceritate, să fie însoţite de regrete pentru unele lucruri pe care le-am înfăptuit şi care au depăşit limitele raţiunii sfinte, având credinţă în puterea ispăşitoare a sângelui vărsat al lui Cristos.
O minte care îşi găseşte plăcerea în legea lui Dumnezeu va avea totdeauna pe buze cuvinte adevărate, cuvinte ziditoare, rămânând în hotarele raţiunii sfinte.

Viaţa pe care o trăim în trup este foarte aspră şi nu de puţine ori ne găsim în situaţii dificile şi poate dezamăgirea ne-ar cuprinde. Să nu permitem să vină peste noi o somnolenţă spirituală care să ne întunece gândurile. Să nu permitem ca mintea noastră să fie poluată cu tot felul de minciuni şi astfel să fim duşi în eroare.
Să ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu şi El va fi cu noi!

Amin.

marți, 24 aprilie 2018



      Bunul Samaritean

Când Mesia a venit la Israel,
Cei mai de seamă cărturari nu l-au primit,
Trimisul cerului cu patimă şi ură
A fost batjocorit şi prigonit.

Aspru tratat, cu un sarcasm ironic,
L-a ispitit şi ultimul Levit,
Dar Domnul cunoscându-i viclenia,
A răspuns blând şi foarte umilit.

Învăţătorule : « ce trebuie să fac
Să fiu recunoscut şi eu atunci ? »
Domnul nu i-a răspuns la întrebare,
Ci l-a trimis la Lege şi porunci.

Ca orice fariseu a replicat:
“Toate acestea le ţin din pruncie”,
Isus ştia că nu spune-adevărul,
« Dacă e drept vei fi în veşnicie ».

Tot încercând să se îndreptăţească
A folosit tupeu de fariseu,
« Spune-mi, Isuse, să pot înţelege,
Şi cine este aproapele meu?”

Atunci Isus i-a spus o pildă :
“Un om spre Ierihon a fost plecat,
L-au întâlnit tâlhari la drumul mare,
Care l-au jefuit, bătut şi-abandonat.

Sărmanul om, zăcea aproape mort,
Dar pe acelaşi drum se cobora
Din întâmplare un semeţ preot,
Văzându-l a trecut alăturea.

L-a mai văzut pe acelaşi om căzut
Un servitor al Legii, un Levit,
Ca şi preotul a trecut alături
Privind la muribund, l-a ocolit.

Dar un Samaritean aflat pe drum,
Înduioşat de cel căzut în chin,
I-a legat rănile cu multă grijă,
Punând pe ele untdelemn şi vin. 

Apoi l-a pus pe dobitocul Său
Şi l-a dus  la un han de poposire,
A scos şi-a dat hangiului doi lei,
Iar restul îi va da la revenire.

« Tu care crezi că-i mai aproape ? »
« Acela care sa-ngrijit de el, »
A răspuns promt învăţătorul Legii,
Isus a zis : « Du-te de fă şi tu la fel ! »

luni, 23 aprilie 2018



               Integritate

Să nu fii un ostaş pe câmpul de război,
care abandonează drapelul său sfiinţit;
Să fii cu ochi-n patru când lupta e în toi,
Învingere-i cu tine, de lupţi pân’ la sfârşit!

Să nu tremuri de frică şi să îngenunchezi
când dă asalt duşmanul şi este furios;
Cu tine luptă Domnul şi chiar de lăcrimezi,
În revărsat de zori vei fi victorios.

Astăzi tu eşti pe marea de sticlă şi de foc
şi-n jurul tău talazuri te-ameninţă cumplit,
Nu renunţa, că marinarii nu se-ntorc,
Ci vâslesc prin furtună, spre ţărmul liniştit.

Să bei apă de munte din izvor cristalin,
Căci văile sunt tulburi şi e periculos;
De bei apă din vale vei resimţi din plin
că eşti un „peşte mort” şi dus de apă-n jos.

Să fii o stâncă tare de valuri neclintit,
Integru să rămâi, orice s-ar întâmpla;
Să fii stejarul falnic de vremi nebiruit,
Aşa doreşte Domnul ostaşi în oastea Sa!

miercuri, 11 aprilie 2018



    Conştiinţa – sentimentul răspunderii morale

De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.”(Fapt. apost. 24:16)

Apostolul Pavel, în discursul său de apărare înaintea dregătorului Felix, a rostit  cuvintele de mai sus.
Cuvântul cuget sau conştiinţă apare mai mult de 30 ori NT. Este cea mai înaltă formă a vieţii psihice. Este sentimentul răspunderii morale faţă de conduita noastră.
Facultatea caracterului de a face deosebire între bine şi rău, între ce este drept şi ce nu este drept, se numeşte simţ moral sau conştiinţă. Când avem mustrări de conştiinţă, avem regrete şi remuşcări pentru lucruri pe care le facem şi care nu sunt în conformitate cu voinţa Divină.

Conştiinţa este monitorul interior al fiinţei noastre, care analizează tot ce gândim, tot ce vorbim şi tot ce facem. Este asemenea unui ceas. Dacă resortul său nu este reglat după soare, care arată timpul,atunci poate arăta eroare. La fel, dacă resortul conştiinţei nu este reglat după Cuvântul lui Dumnezeu, poate arăta eroare. Ca atare, nu totdeauna conştiinţa este demnă de încredere.
Deoarece conştiinţa omului a fost întunecată de păcat, ea are nevoie să fie luminată de Cuvântul lui Dumnezeu ca să poată judeca clar, ce este bine şi ce este rău.
Ap. Pavel spunea: „Eu am vieţuit cu toată curăţenia cugetului înainte lui Dumnezeu.” A avut o conştiinţă trează. Să avem grijă; să nu lăsăm să ne fie omorâtă conştiinţa, ci să fie mereu vie, mereu atentă la săgeţile otrăvitoare ale celui rău. Să nu dăm nimănui posibilitatea să afirme: La omul acesta i-a murit conştiinţa, n-are conştiinţă!
O conştiinţă sfiiţită, spunea cineva, este şoapta lui Dumnezeu în cugetul nostru.”
Conştiinţa are pe plan moral acelaşi rol ca durerea pe plan fizic. Ne înştiinţeză când suntem bolnavi şi avem nevoie de tratament de la marele Medic, adică de la Domnul nostru Isus Cristos.
Condiţia este ca ea (conştiinţa) să nu fie moartă. Niciodată conştiinţa să nu fie glasul unui cuget încărcat cu lucruri lumeşti, ci să fie o rezonanţă dulce a Cuvântului lui Dumnezeu.
Sfântul Pavel îi spunea lui Timotei, copilul său în credinţă: „Ţinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuget bun şi dintr-o credinţă neprefăcută.” Numai având un cuget bun, o conştiinţă curată vom putea alerga cu succes spre ţinta, care este Domnul Isus.
Alergarea noastră, râvna şi zelul nostru sunt monitorizate şi numai Dumnezeu ştie răsplata chemării pentru toţi cei ce urmează pe Domnul.
Doamne ajută-ne!

Amin.

Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de tine!

Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de tine!
Iosua 1:8