Libertatea

„Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii mei; veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi.”(Ioan 8:31,32).

Prin libertate înţelegem posibilitatea unei fiinţe de a acţiona după propria sa voinţă şi dorinţă. Aceasta o numim libertate de voinţă. Dacă voinţa este stăpânită de un lucru, atunci este sclava lucrului de care este biruită.

Între libertatea de voinţă şi libertatea în Cristos este o mare deosebire. Libertate în Cristos înseamnă a fi liber de idei şi obiceiuri ale oamenilor, liber de sectarism şi crezuri. Un astfel de om este „rob ascultării de Cristos”(2Cor. 10:5) şi „rob al neprihănirii”(Rom. 6:18).

Adevărata libertate este cea dintâi binecuvântare, care vine asupra noastră după ce am devenit urmaşi ai Domnului Isus. Prin moartea Sa, Cristos ne-a făcut liberi. Legăturile robiei cad de pe conştiinţa noastră când gustăm din Adevăr.

Comentând un pasaj din Scriptură, un autor zice: „Fiilor adevăraţi ai lui Dumnezeu le place adevărul. Când dau de adevăr şi-i cunosc valoarea, ei îl apreciază şi zic: „Este asemenea lui Dumnezeu; este reoglindirea caracterului, a firii Sale iubitoare, binevoitoare, înţelepte şi drepte. Iubesc adevărul şi pe Dumnezeu care l-a dat; îl îngrămădesc în inimă, îl învaţă din nou şi iară din nou; şi în măsura în care-l pătrund şi-i admiră proporţiile şi frumuseţile se silesc să-şi croiască caracterul după această măsură a frumosului.”

Adevărurile fundamentale conţinute în Sfintele Scripturi sunt absolut necesare pentru ca cineva să poată gusta adevărata libertate în Cristos.

Poporul Israel sărbătoreşte în noaptea de 14 spre 15 Nisan, Pesahul, eliberarea lor din sclavia Egiptului. În fiecare an, mielul fript la foc le aminteşte despre timpul când au păşit de la sclavie la libertate. Pesah reprezintă pentru ei – sărbătoarea libertăţii.

În fiecare an, Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele lumii ne aminteşte nouă, creştinilor, preţul care a fost plătit pentru libertatea noastră.

Bucuria libertăţii creştineşti este o continuă bucurie în Domnul Isus. Acest lucru se manifestă prin unitatea frăţească. Unitate în dragoste,în scop, în voinţă.

Toţi creştinii care păstrează „unirea duhului prin legătura păcii”, trăiesc armonii spirituale şi respiră mereu aerul proaspăt de pe înălţimile munţilor sfinţi.

„Ce dulce-i viaţa cu Isus…”, cântăm adesea! Fie ca El să ne robească mereu - pentru a fi liberi!

Amin.