luni, 10 septembrie 2018


Responsabilitatea unui copil al lui Dumnezeu

.Și robul Domnului nu trebuie să se certe, ci să fie blând cu toți, în stare să-i învețe pe toți, plin de îngăduință răbdătoare.”(2 Tim. 2:24)

Este un har nemeritat când cineva devine copil al lui Dumnezeu. Acest lucru implică multe responsabilități.
Marele privilegiu de care se bucură este faptul că Dumnezeu l-a primit în familia Lui și îi acordă părtășie. De acum el este copil în Cristos. Responsabilitatea sa implică creștere spirituală, trecerea de la copilărie la maturitate. Orice naștere este urmată de creștere.
Credința în sângele Domnului nostru Isus, singura bază a împăcării omului cu Dumnezeu, va trezi în el dorința de a sacrifica interesele sale pământești în schimbul cunoașterii profunde a Planului de mântuire. Acest lucru îl va duce la sfințire.
A neglija creșterea în cunoștință, înseamnă a nu face progrese în creștere, a stagna. Prin urmare, acest lucru mai înseamnă și o lipsă de apreciere a posibilităților pe care i le dă Dumnezeu de a urca pe treptele desăvârșirii spre viața veșnică.
Creșterea spirituală presupune dezvoltarea credinței, a dragostei, a răbdării, a evlaviei și a tuturor trăsăturilor de caracter pe care le-a avut Isus.
Dacă acestea sunt țintele spre care alergă un copil în Cristos, nu peste mult vor apare roadele Duhului: Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor.
Relația cu Tatăl ceresc îl va învăța că, cel mai eficient mijloc de creștere este rugăciunea și studierea Cuvântului. Cu cât ne vom ruga mai mult și cu mai multă ardoare, ca Dumnezeu să ne deschidă ochii minții și să ne lumineze intelectul, cu atât mai mult vom cunoaște Cuvântul viu, care este Domnul Isus, și vom înțelege că ”sămânța femeii va zdrobi capul șarpelui.”
Acest lucru este indispensabil pentru oricare creștin care vrea să facă progrese în domeniul spiritual.
Copilul lui Dumnezeu mai are multe alte obligații. Când a devenit membru în casa credinței, toți urmașii Domnului devin frații lui pe care trebuie să-i iubească. Porunca lui Isus, ”Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții,” trebuie să primeze. Părtășia frățească este mult mai mult decât întâlnirea din când cu frații. Numai în mijlocul fraților și împreună cu ei vom descoperi ”lungimea, lărgimea,înălțimea și adâncimea iubirii lui Dumnezeu.
Dar responsabilitatea copilului lui Dumnezeu nu se oprește aici. El are obligația de a vesti Evanghelia semenilor săi, la timp și nelatimp.
Dacă vom crește în fiecare zi în Harul și cunoștința Domnului nostru Isus Cristos, atunci vom deveni oameni maturi, destoinici pentru orice lucrare bună.

Fie Numele Domnului binecuvântat de acum și până în veac! De la răsăritul soarelui până la apusul lui, fie Numele Domnului lăudat.”

Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de tine!

Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de tine!
Iosua 1:8