Soarele neprihănirii

Ca să dea lumină ziua, Iscusitul Creator

A fixat în Univers un astru luminător.

Soarele ca un viteaz răsare de dimineaţă,

Iar planeta noastră-ntreagă se trezeşte la viaţă.

O imagine superbă o vedem la asfinţit,

Când soarele parcă moare şi-nviază-n răsărit.

Dar dacă eternul soare într-o zi nu s-ar ivi

Toată suflarea planetei s-ar stinge şi n-ar mai fi.

Ar fi o veşnică noapte şi un crater îngheţat,

Un pustiu fără viaţă, rece şi întunecat.

Dar slăvit să fie Domnul că totul e controlat,

Înţelepciunea divină totul a planificat.

Mai de preţ ca astrul zilei este Soarele Dreptăţii

Ce va trezi omenirea din groapa singurătăţii.

Va-nsănătoşi pământul şi-i va da un nou statut,

După dezastrul pe care prinţul nopţii l-a făcut.

Isus a biruit moartea şi-a câştigat în instanţă,

Dând speranţa învierii unei lumi în ignoranţă.

Adă Doamne răsăritul Soarelui Neprihănirii,

Că ni-e dor s-avem odihnă într-o ţară a iubirii!

Învierea lui Cristos reprezintă pentru noi

Ancora promisiunii învierii de apoi!