“. . . o făptură aşa de minunată.”

“Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte ca să fi fost vreuna din ele.” (Ps. 139:13-16).

Toate organismele (vegetale, animale, umane), se compun din aceleaşi elemente chimice, care formează “ţărâna pământului.” Apariţia lor pe Pământul “pustiu şi gol”, care exista la începutul creaţiei, are o cauză primordială. La baza acestei cauze se află inteligenţa unui Creator Suprem.

Reproducerea vieţii este un proces biochimic, a cărui secret este păstrat de către Creator.

Reproducerea şi creşterea embrionară nu este înţeleasă pe deplin, cu toate eforturile care se fac astăzi de către ştiinţă. Lucrul sigur care se cunoaşte este că: acest proces se învârte în jurul moleculei de ADN şi a informaţiei genetice programată în ea.

Psalmistul David cu câteva mii de ani mai înainte a descris într-un mod superb acest proces de reproducere a fiinţei umane. David ca om nu putea face acest lucru, dar Duhul lui Cristos i-a insuflat lui David această descriere poetică a felului “ciudat” în care vine în existenţă omul.

În versetul 13 din textul de mai sus, cuvântul “întocmit”, în ebraică “qanah”, are înţelesul de “clădit”. Domnl a “clădit “trupul omenesc.

Cuvântul “ţesut”, în ebraică “sakak” , înseamnă a împleti în jur o protecţie. Domnul nu numai că protejează fătul fragil, ci îi asigură şi îi urmăreşte dezvoltarea.

Cuvintele “făptură minunată, în ebraică un singur cuvânt,” palah”, făcut unic.

“Trupul meu”, din versetul 15, vine din ebraicul “ostem”, cu înţeles de substanţă corporală.

Lucrul cel mai fascinant în acest proces este acţiunea genelor care adună toţi atomii necesari pentru a da o formă de creştere. Astfel i-a naştere un model frumos brodat în care este aşezată informaţia ADN transmisă din generaţie în gneraţie.

Dumnezeul nostru omniscient vede dezvoltarea embrionului chiar înainte de concepere.

Cuvintele din versetul 16, “când nu eram decât un plod fără chip”, în ebraica originală sunt cuprinse într-un singur cuvânt “golem”, care înseamnă o masă informă.

Deşi eram fără formă, totuşi zilele ne-au fost rânduite înainte să fi fost vreuna din ele.

Ceasul biologic codificat din interiorul sistemului genetic spune acest lucru.

Aşa a făcut Dumnezeu primul om, pe Adam, şi a pus în el un sistem de reproducere în vederea înmulţirii rasei umane.

Această operă nu este un fantastic fenomen de inginerie genetică, cum ar crede unii, ci este cea mai minunată şi indubitabilă dovadă a Înţelepciunii şi Puterii Tatălui nostru ceresc, “din care îşi trage numele orice familie în ceruri şi pe pământ.”(Efes. 3:15). Lăudat să-I fie Numele!

AMIN!