Cuvântul lui Dumnezeu

        „….foc şi ciocan care sfarmă stânca.”

„Nu este Cuvântul Meu ca un foc,zice Domnul şi ca un ciocan care sfarmă stânca?”(Ier. 23:29).

Cuvântul lui Dumnezeu este standardul infexibil pentru credinţa şi comportarea corectă a copiilor Săi. Este un har nemeritat din partea lui Dumnezeu, că ne-a păstrat Cuvântul peste veacuri, nealterat şi neştirbit. Toate valurile înspumegate ale împotrivitorilor s-au spart de această stâncă de neclintit. Oricâte talazuri s-au ridicat şi au izbit în barca copiilor lui Dumnezeu, n-a putut să-i naufragieze. Cuvântul Său a fost farul de lumină care i-a scos la ţărm.

El este singura noastră hrană spirituală. Numai culegând roua Cuvântului, ca albina nectarul de pe flori, gustăm cât de bun este Domnul.

În epistola lui Iacov, citim: „ El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui.”(Iac. 1:18).

Mana pe care poporul Israel au mâncat-o în drumul spre Canaan este o imagine a Cuvântului scris, dar nu numai, ci este imaginea Domnului nostru Isus Cristos, pâinea care s-a coborât din cer să dea lumii viaţă. Aşa cum copiii lui Israel s-au scârbit de mană, numind-o „hrană proastă”, tot aşa lumea de azi resping adevărata pâine din cer, pe Fiul lui Dumnezeu.

Învălmăşeala şi babilonia de astăzi, fluxul de ştiri transmis prin viu grai ori prin imagini, blochează mintea oamenilor şi sunt suprasaturaţi. Nesiguranţa zilei de mâine le răpeşte bucuria existenţei. Caută soluţii, se înteresează de orice ca să supraveţuiască, numai de interesele veşnice nici nu vor să audă.

Consideră Biblia – Cuvâtul lui Dumnezeu – ca pe ceva perimat, care nu poate aduce noutăţi. Dar Cuvântul lui Dumnezeu este mereu proaspăt, mereu plin de noutăţi. El nu se epuizează niciodată şi nu poate fi pus la arhivă, ca orice ştire, ci rămâne veşnic.

„Cine cugetă la Cuvântul Domnului găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit.”(Prov. 16:20).

Vestea împăcării şi a mântuirii adusă prin moartea Domnului Isus este prea frumoasă şi prea îmbucurătoare, ca să o ţinem numai pentru noi cei care credem. Şi vai de noi dacă nu vestim Evanghelia, această veste bună.

Chiar dacă, uneori, sămânţa Cuvântului trebuie să o semănăm cu lacrimi, profetul ne spune că vom secera cu cântări de bucurie(Ps. 126:5).

Să nu oprim semănarea din pricina unor necazuri sau alte motive. Toate lucrurile îşi au vremea lor.

„Dimineaţa seamănă-ţi sămânţa şi până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească., fiindcă nu ştii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.”(Ecl. 11:6). Mesajul Cuvântului spus s-au scris poate pătrunde în toţi atomii fiinţei, poate schimba personalitatea, şi poate influenţa gândirea omului. Cuvântul lui Dumnezeu dezvăluie ceea ce este cu adevărat o persoană, nu ceea ce gândeşte că este. El poate fi îndemnat să se îmbrace cu noua personalitate, care este conformă cu voinţa lui Dumnezeu.

Toate aceste transformări le face Cuvântul atunci când Dumnezeu ne naşte din Cuvântul adevărului.

Amin.