Gratitudine

Mă doare neputinţa de a fi

Aşa cum trebuie cu-adevărat;

Constat când fac bilanţul de o zi,

Că azi, aşa ca ieri, porunca am călcat.

Sunt foarte trist, mereu îngândurat

Şi mă întreb: De ce mă mai iubeşti?

Că azi, aşa ca ieri, porunca am călcat,

Iar Tu mă ierţi şi nu mă părăseşti.

Mă doare lipsa mea de vigilenţă,

Că azi, aşa ca ieri, porunca am călcat,

Dar eşti cu mine, simt a Ta prezenţă,

Mi-a frică să nu crezi că Te-am trădat.

Chiar dacă azi, şi-n fiecare zi

Mă dovedesc slugă necredincioasă,

Te- ador Isus, oriunde m-aş găsi.

Primeşte-mi gratitudinea pioasă!