Tabletă de sănătate II

  „Ferice de cei blânzi, căci ei vor moşneti pământul!”(Matei 5:5)

Cuvântul blândeţă este greu de definit. Blândeţea implică bunătate, altruism, purtare liniştită. Astăzi blândeţea este o plantă rară şi este privită, de către mulţi, ca o neghină care ar trebui distrusă. Cei blânzi sunt consideraţi slăbănogi, delăsaţi, oameni fără demnitate. Dar Dumnezeu spune, în a treia fericire, că ei vor moşteni pământul.

Astăzi oamenii numesc fericiţi pe cei care, fără să ţină seama de nimic, care fără nici o jenă şi bun simţ, îşi realizează scopurile în detrimentul altora. Însă Domnul Isus judecă altfel. Dacă El spune că: „cei blânzi vor moşteni pământul”, atunci aşa va fi.

Cei blânzi urmează pe Acela care este izvorul blândeţii. Aduceţi-vă aminte ce spune ap. Petru despre Domnul! „Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi când era chinuit, nu ameninţa, ci se supunea dreptului Judecător.”(1Petru 2:23).

Firea noastră naturală nu iubeşte blândeţea. Noi nu suntem exemple de blândeţă. Doar Modelul nostru, Domnul Isus afost „blând şi smerit cu inima.” Noi fiind născuţi în păcat şi trăind sub domnia răului, adeseori, ne ridicăm să ne apărăm drepturile. În Împărăţia lui Cristos nu va mai fi aşa.

Dacă astăzi în unele adunări ale creştinilor apare uneori neliniştea sau chiar mai mult decât atât, acest lucru se datorează faptului că fructul blândeţii este prea puţin cultivat şi dezvoltat.

Ne preţuim pe noi şi interesele personale mai mult ca pe ale altora. Considerăm cunoştinţele noastre mai superioare ca ale altora (chiar dacă ar putea să fie), şi atunci apare mândria spirituală.

Adversarul se foloseşte de toate imperfecţiunile noastre. Să fim vigilenţi!

Să ne aducem aminte mereu de cuvintele Domnului: „Învăţaţi de la Mine că Eu sunt blând şi smerit cu inima!”

Domnul să ne ajute!

Amin.