La Tronul îndurării sfinte
Cu mult respect şi dăruire
Aduc prinosul meu, Părinte,
De laudă şi mulţumire.
Mă-nchin cu toată bucuria
Şi cu întregul meu avut,
Aceasta-mi este bogăţia
Ce o păstrez în vas de lut.
Ştiu că nu este o valoare,
De-aceea mă smeresc supus,
Căci rugăciunea mea stăruitoare
Are valoare numai prin Isus.
Şi îndrăznesc prin meritele Sale
Să apelez la Tronul Tău de har;
El mi-a deschis această nouă cale
Când a urcat cu crucea pe Calvar.
Îţi mulţumesc, Părinte-al vaşniciei,
Căci ai iubit atât de mult un păcătos
Încât ai surpat zidul vrăşmăşiei
Când pe Golgota a murit Cristos.
Primeşte-mă aşa cum sunt la Tine!
Deşi mai şchiopătez, eu te iubesc nespus,
Prinosul meu de lacrimi şi suspine
Nevrednic îl aduc prin Vrednicul Isus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu