Răscumpărarea

A murit Isus odată, pe un deal , crucificat,
Şi în marea Sa iubire pe toţi ne-a răscumpărat.
S-a jertfit ca să salveze ce a fost pierdut odată;
Omul, care-a fost făcut o fiinţă minunată.

Despre Adam este vorba, care cu soţia sa,
Au mâncat din pomul care, ascundea în el moartea.
Însă Tatăl cu iubire a făcut în Sinea Sa,
Un plan pentru mântuire să-l poată pe om salva.

Dumnezeu a întrebat prin înger, cu glasul tare:
"Cine poate să i-a cartea şi să o deschidă, oare?
Un glas blând şi foarte dulce sus în cer s-a auzit:
Cartea srie despre Mine, Eu vin Tatăl Meu iubit!"

Şi aşa, Tatăl din ceruri, I-a-ncredinţat Fiului,
Să-l răscumpere pe-Adam şi pe toţi urmaşii lui.
Nimeni n-a-nţeles pe Domnul de ce-a venit pe pământ...
N-au putut să vadă-n El, mesagerul Celui Sfânt.

Multe-a vrut Domnul să spună şi să-nveţe pe evrei,
Dar preoţii cei de seamă, farisei şi saduchei,
Uneltit-au să-L omoare, căci păcatele lor multe,
Şi descoperirea lor, nu-i lăsau să Îl asculte.

Însă Domnul cu răbdare, urmând Planul Tatălui,
A chemat pe toţi trudiţii ca să-i facă fraţii Lui.
Au răspuns doar doisprezece, cu care a şi cinat,
Chiar la praznicul de Paşte, evreii L-au condamnat.

Şi când Cina de-Amintire apostolii au serbat,
Domnul era cu iubire, însă foarte supărat.
Era întristat de moartea care I se apropia,
Despre care le vorbi-se în călătoria Sa.

Însă ei nu-L înţelese, căci în pilde le vorbea
Despre moartea Lui pe cruce, ce-n curând se va-ntâmpla.
Iuda iscarioteanul a fost cel ce l-a vândut,
Şi cu multă viclenie i-a dat un ultim sărut.

Domnul s-a uitat cu milă şi uşor l-a înfruntat:
"Iudo, cu o sărutare Prietenul ţi L-ai trădat?"
Sus, pe dealul "Căpăţânii", s-a produs crucificarea,
Şi cu sângele Său scump a semnat RĂSCUMPĂRAREA.

Rodica Dragoş.