Aş vrea să merg şi eu în Ghetsimani,
Grădina unde Domnul s-a rugat
Acum aproape două mii de ani,
Când cu tristeţe a îngenuncheat.
Aş vrea s-aud ecoul rugăciunii,
Fiorul nopţii ce îL apăsa,
Reflexia valori-nţelepciunii,
"Să fie voia Ta şi nu a Mea".
Aş vrea să văd cum s-a predat pe Sine,
Acolo, în Grădina cu Măslini,
Cum Iuda l-a trădat fără ruşine
Şi l-a vândut la nişte asasini.
Aş vrea să văd şi ultima minune,
Când Petru a lovit şi a tăiat
Urechea unui rob al lui Caiafa,
Iar Domnul, "altruist" l-a vindecat.
Veniţi şi voi cu mine-n Ghetsimani!
Ca de Isus alăturea să fim,
Simţind acum, la două mii de ani,
Nobleţea unui caracter SUBLIM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu