Mielul Înjunghiat

Cel ce stătea pe Tronul Slavei avea în mâini o carte scrisă,
Şapte peceţi ascundeau "TAINA" şi cartea o ţinea închisă.
Atunci un înger a strigat, şi a-ntrebat cu glasul tare:
"Cine e vrednic să ia cartea şi să-i pătrundă "Taina mare"?

Şi nimeni din tot Universul, nu a rostit nici un cuvânt,
Au ezitat să ia solia din mâna Celui veşnic Sfânt.
A plâns Ioan, văzând că nimeni din cei de faţă n-au răspuns
Şi n-au putut să-ndeplinească "Misterul" ce era ascuns.

Nu plânge – i-a zis un bătrân – Leul din Iuda s-a aflat,
Să ia cartea şi s-o deschidă. Era Mielul înjunghiat.
În sulul cărţii era scris şi când s-a auzit strigarea,
A spus solemn: "Iată-mă vin", să-nfăptuiesc Răscumpărarea.

Aceasta-i voia Ta Părinte şi Eu vin s-o îndeplinesc,
Din haos şi deşărtăciune să mântui neamul omenesc.
Bătrânii douăzeci şi patru şi cele patru Făpturi Vii
S-au închinat p'în la pământ, cu mult respect şi bucurii.

El părăsind "curţile" sfinte şi slava Tatălui de sus,
S-a întrupat într-o fecioară ca prunc, pe numele Isus.
În decadenţa lumii noastre a stat treizeci şi trei de ani,
Era un călător prin lume şi singurel printre duşmani.

Când într-o zi la Iordan să se boteze a venit,
Din cer s-a auzit un glas: "Acesta-i Fiul Meu iubit";
Eu îmi găsesc plăcerea-n El, şi voi de El să ascultaţi,
El este Mesia promis şi Cel pe care-l aşteptaţi.

N-au vrut să creadă fariseii şi nici nu l-au băgat în seamă,
Şi-au întors faţa de la Dânsul, dispreţuindu-l fără teamă.
Isus prin sate şi oraşe minuni şi semne a făcut,
Dar ei L-au renegat pe Domnul, L-au arestat şi L-au vândut.

Din Ghetsimani p'în la Golgota a fost sinistru' Lui calvar,
A fost "o via dolorosa", a fost paharul Său amar.
Mai marii preoţi aroganţi cu ironie L-au privit,
I-au pregătit o cruce mare să fie pe ea răstignit.

Mergând pe drum cu crucea-n spate, adeseori s-a poticnit,
Era slăbit Samariteanul, de mult ce L-au badjocorit.
Dar ajungând sus pe Golgota, semnând verdictul Său final,
A scris iertare tuturora, murind acolo sus pe deal.

Astăzi, când ochii minţii noastre au fost deschişi să înţeleagă,
Privind la scena de pe munte, să-L adorăm viaţa-ntreagă.
Căci nimenea şi niciodată nu a răbdat aşa ca El,
Veniţi cu toţii la Golgota, să-L venerăm pe blândul Miel!