Trenul vieţii

Suntem în plină călătorie spre punctul terminus al vieţii. Comparaţia vieţii cu o călătorie într-un tren pare a fi banală, dar este destul de sugestivă.

Trenul vieţii aleargă mereu. Prin faţa ochilor noştri defilează oraşe, munţi, câmpii, poduri, tunele, semnale, macazuri etc. Poate că nu demult am trecut printr-un tunel întunecos; moartea cuiva drag, un accident, o boală, o decepţie etc. Trenul a încetinit un pic, apoi şi-a reluat mersul normal.

În staţii coboară mulţi călători, iar alţii se urcă. Unii din cei care coboară lasă în vagoanele trenului averi, situaţii excelente, relaţii, cunoştinţe etc. Dar au luat cu ei la coborâre povara păcatelor, dacă nu s-au pocăit în timpul călătoriei. Să nu aşteptăm oprirea finală pentru a rezolva această chestiune.

S-ar putea întâmpla să fie prea târziu!